Zece întrebări despre cine intră în locațiile voastre, ce sistem folosiți sau plănuiți și ce aveți deja pus la punct. Primiți un verdict motivat, lista obligațiilor cu ce există și ce lipsește, schița unei implementări pe care autoritățile o acceptă și primii trei pași. Totul în browser, nimic trimis.
Activați JavaScript pentru a folosi chestionarul. Sau scrieți-ne și facem analiza împreună.
Amprenta și fața sunt date biometrice, o categorie specială în art. 9 RGPD: prelucrarea lor este interzisă, cu excepții limitate. Spre deosebire de o parolă sau de un card, un șablon biometric compromis nu se poate schimba. De aceea autoritățile verifică trei lucruri la un sistem de pontaj sau de acces: dacă un mijloc mai puțin intruziv nu era suficient, dacă persoanele au avut o alternativă reală și dacă evaluarea de impact s-a făcut înainte de pornire.
Tehnologia (card, aplicație, amprentă, recunoaștere facială la terminal sau din camere), modul de funcționare (verificare 1:1 sau identificare 1:N), locul în care stau șabloanele, scopurile, motivul și scara. Apoi ce aveți deja: informarea, consultarea reprezentanților, alternativa fără biometrie, evaluarea de impact, contractul cu furnizorul, regulile de păstrare, registrul, DPO-ul. Separat, situația lucrătorilor altor firme care intră în aceleași locații și încadrarea sistemului în AI Act.
Un verdict în patru trepte (fără biometrie, justificabil cu măsuri, posibil cu condiții, risc ridicat), motivele, tabelul obligațiilor cu temeiul și starea fiecăreia (există, lipsește, de verificat), schița unei implementări corecte, încadrarea în AI Act și primii trei pași, în ordinea urgenței. Documentul se printează, se copiază sau se descarcă în Word.
În cazurile italiene, autoritatea a amintit că acordul angajatului nu este un temei valid, din cauza dezechilibrului din relația de muncă. Aceleași reguli europene se aplică și în România.
Legislația a fost verificată la 22 octombrie 2026.
Dacă verdictul cere evaluare de impact, chestionarul DPIA vă dă scheletul pe șablonul EDPB. Nota de informare a sistemului o verificați cu verificatorul de notă de informare. Dacă nu știți ce alte cadre vi se aplică, porniți de la Harta obligațiilor.
Se poate, dar e greu de justificat ca singură variantă. Pontajul se poate face cu card, cod sau aplicație, deci autoritatea va întreba de ce acestea nu au fost suficiente. Varianta care rezistă la control: verificare 1:1, cu șablonul pe cardul persoanei, alternativă fără biometrie pentru cine nu o dorește, evaluare de impact făcută înainte de pornire, informare și consultarea reprezentanților salariaților. Fără alternativă, sistemul se sprijină pe un consimțământ care, în relația de muncă, rareori e liber.
De regulă, nu. Între angajator și angajat există un dezechilibru, iar ghidurile europene consideră acordul liber doar dacă refuzul nu are nicio consecință. De aceea alternativa echivalentă (card, cod, aplicație) este condiția care face consimțământul credibil. La fel pentru lucrătorii altor firme, care depind de angajatorul lor și de beneficiarul lucrării. În România, nicio lege nu prevede expres folosirea biometriei pentru pontaj, deci temeiul se construiește cu atenție și se documentează în evaluarea de impact.
La verificare, persoana spune cine este, cu cardul, codul sau telefonul, iar sistemul compară amprenta sau fața doar cu șablonul ei. La identificare, sistemul caută persoana în toată baza de date. Verificarea are nevoie de mai puține date, poate funcționa fără o bază centrală și este exclusă din sistemele AI cu risc ridicat. Identificarea cere o bază cu șabloanele tuturor și îi expune pe toți la fiecare trecere.
Pentru datele colectate de sistemul vostru, voi sunteți operatorul, chiar dacă oamenii sunt angajații subcontractorului. Contractul cu acesta spune cine informează lucrătorii, cine oferă alternativa, cine are acces la date și cine le șterge la finalul lucrării. Dacă beneficiarul lucrării impune sistemul și decide cum funcționează, puteți fi operatori asociați (art. 26 RGPD), cu un acord scris între voi.
Art. 12 RGPD cere o informare concisă și inteligibilă, în limbaj clar și simplu. Dacă o parte dintre lucrători nu înțeleg bine româna, nota de informare și afișul de la punctul de acces se dau și într-o limbă pe care o înțeleg. Explicația se poate face și verbal, la instruire, cu semnătură de luare la cunoștință. O notă pe care persoana nu o poate citi nu o informează.
Șablonul biometric se păstrează doar cât persoana are acces și se șterge la încetarea relației de muncă sau a lucrării. Jurnalele de acces se păstrează cel mult 30 de zile, cu excepțiile prevăzute de lege sau temeinic justificate (Legea nr. 190/2018, art. 5). Orele de lucru din pontaj, nu biometria, se păstrează cât cer legislația muncii și cea financiar-contabilă.
Nu. Este o orientare generată automat din răspunsuri, pe legislația în vigoare în octombrie 2026, pe care o puteți printa, copia sau descărca în Word. Încadrarea exactă depinde de detalii pe care un chestionar nu le poate verifica, de exemplu ce face efectiv furnizorul cu șabloanele. Rezultatul vă spune ce lipsește și de unde să începeți.
Facem evaluarea de impact, nota de informare pe înțelesul tuturor lucrătorilor, contractele cu furnizorul și cu subcontractorii, și verificăm configurarea sistemului.